Cum îți imaginezi că va fi atunci când îți planifici o călătorie la Atena?
Nico și cu mine ne-am imaginat Acropola, Partenonul însuși, sculpturile din marmură din antichitate și multe alte lucruri pe care ni le aminteam din fotografiile pe care le vedeam adesea în manualele de istorie de la școală.
Atena ne-a surprins însă în atât de multe privințe. S-a dovedit a fi un oraș foarte fermecător și plin de viață, unde te poți integra cu ușurință în cultura greacă și ai senzația că te afli într-o continuă alternanță între un oraș european modern și o civilizație antică.
Nepregătit pentru iarna grecească
Când am ajuns la Atena pe 26 ianuarie, am fost surprinși de vreme. Cumva, ne-am imaginat că vom putea purta jachete ușoare și că vom simți căldura climatului mediteranean. Într-adevăr, a fost soare aproape în fiecare zi, dar temperaturile au scăzut chiar și până la -1 °C.
S-a dovedit că iarna anului 2017 a fost una dintre cele mai reci din ultimii 10 ani. Până în acest an, localnicii nu mai văzuseră zăpadă de mulți ani. Ziua, vremea era destul de plăcută, cu o atmosferă răcoroasă, dar însorită. Singura problemă erau serile, când se făcea foarte frig. Totuși, întrucât era un moment potrivit pentru a vizita tavernele grecești (denumirea restaurantelor tipic grecești), nu ne-am plâns prea mult.
Culoarea Atenei
Primul lucru care ne-a surprins a fost culoarea Atenei! La prima vedere, totul părea alb, cu doar câteva pete de verde sub un cer albastru limpede. Dar dacă te uitai mai atent, puteai observa că unele acoperișuri aveau culori distincte – roșu sau gri, iar unele clădiri erau mai degrabă bej.
Totuși, din punct de vedere vizual, totul părea atât de clar alb, ceea ce asociem de obicei cu arhitectura greacă. Doar câteva dintre orașele pe care le-am văzut puteau avea o paletă de culori atât de distinctivă – cum ar fi, de exemplu, acoperișurile roșii din Praga. Acele prime imagini l-au făcut pe Nico și mai entuziasmat să facă fotografii în Atena.
Cartierul Plaka, pentru pasionații de istorie și gastronomie
În Atena, am stat în Plaka, un cartier cunoscut nu doar pentru ruinele antice, ci și pentru numeroasele restaurante cu mâncare excelentă. Șoferul nostru de taxi ne-a spus că asta e primul lucru pe care trebuie să-l facem aici. Dar să începem cu începutul – privește ce ai în fața ochilor (și încearcă să nu te holbezi prea mult, altfel oamenii vor râde de tine). Odată ce te oprești pentru o clipă și privești în sus, s-ar putea să fii uimit de priveliștea fantastică asupra Acropolei, care se înalță maiestuos deasupra orașului. Indiferent din ce parte o privești, ea este pur și simplu acolo, un oraș de piatră vechi de secole.
Când am început să ne plimbăm prin Plaka, am descoperit că Acropola nu este singura relicvă istorică din zonă. Doar plimbându-ne, am descoperit Arcul lui Hadrian, Templul lui Zeus, Turnul Vânturilor, Agora Romană, Stoa lui Attalos, Biserica Kapnikarea, Monastiraki și multe altele. Cartierul Plaka ni s-a părut aproape un labirint. Această zonă s-a dezvoltat pe versantul nordic al Acropolei, în jurul Agorei, încă din antichitate. În prezent, este un amestec de clădiri din diferite secole, stilul arhitectural neoclasic fiind cel mai răspândit.
Încă din prima zi, ne-am dat seama că nu ne aflam doar în centrul tuturor obiectivelor turistice, ci și în mijlocul vieții din Atena. Aici, un metrou putea trece printre ruinele antice ale Agorei, aceeași stație de metrou putea fi un obiectiv istoric, iar oamenii o tratau ca pe ceva banal, trecând în grabă prin obiectivele istorice, probabil în drumul spre casă de la serviciu.
Zona Plaka a fost o alegere excelentă pentru a descoperi bucătăria grecească. Pe străduțele acelea foarte înguste se găseau peste tot restaurante confortabile, cu atmosferă de familie. Și, bineînțeles, se auzea muzică tradițională grecească pretutindeni, indiferent unde te aflai în oraș.
Practic, ne-am început aventura în Grecia mâncând pe săturate. Și, după câteva porții de meze (mici preparate tipice grecești), ne-am îndrăgostit de această bucătărie. La finalul călătoriei, am urmat chiar și un curs de gătit pentru preparatele tipice din această regiune, ca să ne rămână gusturile acelea și la Berlin (recomandăm cu căldură cursul de gătit cu Filou la Diavlos Taverne). Daria a considerat că meze-ul vegetarian, care seamănă cu salata grecească, sau chiftelele de dovlecel sunt cele mai plăcute, în timp ce Nico s-a bucurat cel mai mult de preparatele din carne și de souvlaki (mâncarea de stradă locală, pe care trebuie neapărat să o încercați, mai ales în pâine pita).
Pentru amândoi, a fost o călătorie plină de farmec. Am ajuns să redescoperim nu doar soarele, ci și peisajele și gusturile Greciei, care sunt cu totul diferite de ceea ce suntem obișnuiți să vedem în restaurantele grecești din Germania.
