În 1711, regele portughez Ioan al V-lea a promis că va construi o mănăstire dacă soția sa, Mariana, îi va dărui un urmaș. Astfel, odată cu nașterea primei sale fiice, infanta Barbara a Portugaliei, au început lucrările la mănăstire, bazilică și palat la Mafra (regele s-a dovedit mult mai generos).
Palatul Național din Mafra
Palatul, bazilica și mănăstirea din Mafra au fost construite în principal în stil baroc, dar și în stil clasicist. Arhitectul principal german, João Frederico Ludovice, și-a găsit inspirația pentru palat în realizările arhitecturale ale Romei și în arta italiană. În ciuda faptului că Mafra nu era reședința principală a monarhiei (până atunci fusese doar un loc de vânătoare), regele Ioan al V-lea nu a precupețit niciun efort pentru a construi unul dintre cele mai mărețe palate portugheze. Unele surse istorice menționează că între 15 și 45 de mii de oameni lucrau zilnic la construcție. Și peste 7.000 de soldați au fost mobilizați pentru a menține ordinea.
Întregul complex din Mafra numără 1200 de încăperi. Cu toate acestea, încăperea care ne-a impresionat cel mai mult este biblioteca din fotografie. Și nu doar datorită arhitecturii – aceasta este una dintre cele mai importante biblioteci europene din perioada Iluminismului. Conține peste 36 de mii de exemplare de cărți achiziționate de rege. Și vă amintiți de „Lista cărților interzise” emisă de Biserica Catolică? Papa Benedict al XV-lea, pentru a sublinia importanța acestor colecții literare, a permis ca cărțile care figurau pe listă să fie păstrate în această bibliotecă.








