Timp de multe decenii după începerea construcției Catedralei din Florența în secolul al XIII-lea, lucrările au continuat, iar geniul lui Filippo Brunelleschi a fost cel care a găsit soluția pentru construirea cupolei, prima de acest fel din secolul al XV-lea. În zilele noastre, aceasta domină orizontul orașului Florența și te face să te minunezi de felul în care această construcție a rezistat de-a lungul secolelor.
Catedrala Basilica di San Lorenzo di Firenze
Catedrala din Florența sau denumirea oficială „Cattedrale di Santa Maria del Fiore” este atracția principală din Florența, Italia. Catedrala, împreună cu Baptisteriul și Campanila lui Giotto, situate una lângă cealaltă, sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Nicio călătorie în Toscana nu ar fi completă fără o vizită aici.
Construcția Catedralei a fost aprobată de consiliul municipal în 1294, când fosta Catedrală Basilica di San Lorenzo di Firenze nu mai putea găzdui populația în creștere a Florenței. Proiectul a fost creat de același arhitect al Palazzo Vecchio și al Basilica Santa Croce – Arnolfo di Cambio. Acesta prevedea o cupolă octogonală – acest vis nu s-a împlinit până în 1418, când Filippo Brunelleschi a câștigat concursul de arhitectură pentru a proiecta și a întreprinde proiectul de construire a acesteia.
Astăzi, suntem obișnuiți să vedem cupole de catedrală în cele mai cunoscute orașe, dar, în secolul al XV-lea, era ceva aproape de neimaginat să se construiască o astfel de structură fără a pune în pericol oamenii care se rugau sub ea. O astfel de dimensiune părea aproape imposibil de construit, dar geniul lui Brunelleschi a reușit să construiască cea mai mare cupolă pe care lumea o văzuse vreodată și, în acele vremuri, structura a fost realizată cu o acoperire cu două straturi, susținută de stâlpi solizi, iar, ca urmare, cupola stă ferm și astăzi.
