Bucureștiul este capitala României, situată pe malul râului Dâmbovița, în partea de sud a țării. În perioada interbelică a fost numit „Micul Paris al Orientului” datorită bulevardelor sale din perioada Belle Époque, iar acea arhitectură se află încă alături de blocurile din era comunistă și de clădirile moderne din sticlă. Orașul este definit de impunătorul Palat al Parlamentului din sud și de Orașul Vechi (Lipscani), centrul istoric situat la câteva minute spre nord.
Palatul Parlamentului
Palatul Parlamentului era singurul lucru la care mă gândeam când am văzut zboruri ieftine spre România în aprilie 2013. Construcția a început în 1984 sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu și a fost finalizată în mare parte în 1997. Clădirea se întinde la fel de adânc în pământ pe cât se înalță spre cer, având aproximativ 1.100 de încăperi distribuite pe douăsprezece etaje la suprafață și alte opt sub pământ.
După suprafața construită, este a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagon, iar după unele estimări, cea mai grea clădire din lume datorită cantității mari de marmură, cristal și oțel. Se poate vizita doar în cadrul unui tur ghidat, iar doar o mică parte din coridoare sunt deschise publicului. Exteriorul se află la capătul lungului și largului Bulevard al Unirii și este greu de cuprins într-un singur cadru chiar și la 10 mm.
Sala de bal
Cea mai mare încăpere din interiorul palatului este sala de bal. Are o suprafață de 972 de metri pătrați. Chiar în spatele meu, când am făcut fotografia, se afla un covor rulat care acoperă întreaga podea, legat în noduri chiar în interiorul încăperii, deoarece era prea mare și prea greu pentru a fi adus gata montat. Sala poate fi închiriată pentru evenimente, inclusiv nunți.
Aș fi rămas mai mult dacă aș fi putut. Turul se desfășoară într-un singur ritm, iar ghidul mi-a reamintit de sute de ori să rămân cu grupul. O siluetă în cadru ar fi ajutat la redarea dimensiunii; fără una, scara se prăbușește.
Centrul Vechi al Bucureștiului
Centrul Vechi, Lipscani, reprezintă nucleul istoric, o rețea de străduțe înguste care a supraviețuit acolo unde o mare parte a vechiului oraș nu a rezistat. Bucureștiul a fost grav afectat de bombardamentele Aliaților din 1944, de un cutremur major în 1977 și, ulterior, de programul de „sistematizare” al lui Ceaușescu, care a ras de pe fața pământului cartiere întregi pentru a face loc Centrului Civic și Palatului.
Ceea ce a rămas în Lipscani este un amestec de case din secolul al XIX-lea, biserici ortodoxe și săli de tranzacționare, mare parte din ele fiind restaurate în anii 2010. În timpul vizitei mele, contrastele erau elementul principal. Să bei o bere scumpă în fața unei clădiri în ruine, un hotel de cinci stele în construcție la două străzi distanță, fațade în ruină lângă vopsea proaspătă. Părea un oraș aflat în pragul unei schimbări majore.
Biserica Sfântul Anton din București
Biserica Sfântul Anton se află chiar lângă vechiul Palat al Voievodului, în Centrul Vechi. Este considerată pe scară largă cea mai veche clădire din București care și-a păstrat în mare parte forma inițială, fiind construită în anii 1650, în timpul domniei prințului Mircea Ciobanul. Cadrul pe care l-am păstrat de acolo nu este o fotografie arhitecturală clară a bisericii. Este biserica cu oameni în fața ei la apusul soarelui, cu lumina caldă pe zid, clădirea părând mai degrabă un fundal decât un monument.
Memorialul Renașterii
Memorialul Renașterii se află în Piața Revoluției, pe Calea Victoriei, locul unde s-a desfășurat revoluția din 1989 împotriva lui Ceaușescu, în fața fostei clădiri a Comitetului Central. Stâlpul de marmură înalt de 25 de metri comemorează victimele. Localnicii nu au fost de acord cu designul, iar poreclele „Măslinul pe o scobitoare” și „Cartofii Revoluției” au rămas.
Calea Victoriei
Calea Victoriei este artera istorică a orașului, care se întinde aproximativ de la nord la sud, pornind de la Piața Victoriei, trecând pe lângă Piața Revoluției și îndreptându-se spre Centrul Vechi. Ateneul Român, Muzeul Național de Artă (în fostul Palat Regal), Palatul CEC și Palatul Cantacuzino se află toate pe această stradă sau în imediata sa apropiere. O plimbare de la capătul nordic spre sud este cea mai simplă modalitate de a vedea cum arăta Bucureștiul interbelic, când comparația cu „Micul Paris” era încă proaspătă.
Când să vizitați Bucureștiul
Perioada dintre aprilie și începutul lunii iunie, precum și luna septembrie, oferă cea mai bună lumină și temperaturi moderate. În iulie și august, pe bulevardele largi din sud poate fi foarte cald și cețos. Iarna este rece și adesea mohorâtă. Călătoria pe care am făcut-o a fost în aprilie, iar vremea nu a fost favorabilă fotografiei, așa cum se întâmplă adesea la București: cer albastru limpede la amiază, ploaie tocmai când apusul ar fi fost perfect, un răsărit senin pe bulevardul nepotrivit.
Întrebări frecvente
Care este cea mai bună perioadă a anului pentru a vizita Bucureștiul?
Perioada dintre aprilie și începutul lunii iunie, precum și luna septembrie oferă cel mai bun echilibru între temperaturi blânde, zile lungi și aglomerație redusă. Lunile iulie și august sunt calde și pot fi cețoase. Iernile sunt reci și cenușii, dar liniștite, cu ninsori ocazionale care se potrivesc perfect bulevardelor largi din perioada comunistă.
Câte zile îți trebuie în București?
Două-trei zile sunt suficiente pentru a vizita Palatul Parlamentului, Centrul Vechi și Lipscani, Piața Revoluției, Calea Victoriei și Ateneul Român. O a patra zi îți permite să adaugi Parcul Cișmigiu, Muzeul Satului sau o excursie de o zi la Castelul Peleș din Sinaia.
Se poate vizita Palatul Parlamentului?
Da, dar numai în cadrul unui tur ghidat, cu rezervare în avans și act de identitate. Tururile acoperă o mică parte din încăperi, inclusiv Sala de Bal, cea mai mare încăpere din clădire. Fotografierea este permisă în interior, dar grupul se deplasează continuu, așa că ar fi bine să lucrați rapid, în loc să vă instalați pentru a face fotografii.
Se poate vizita Bucureștiul pe jos?
Centrul vechi, Piața Revoluției, Ateneul Român și partea inferioară a Calei Victoriei pot fi parcurse pe jos într-un singur circuit. Palatul Parlamentului se află la aproximativ douăzeci de minute de mers pe jos de Centrul vechi. Pentru distanțe mai mari, metroul este rapid și ieftin.
Cum ajung de la aeroport în centrul orașului?
Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) se află la aproximativ 18 kilometri nord de centru. Autobuzul expres 783 circulă spre Piața Unirii, iar o linie de metrou leagă, de asemenea, aeroportul de oraș. Taxiurile și serviciile de transport la cerere (Bolt, Uber) sunt disponibile pe scară largă și ieftine în comparație cu standardele din Europa de Vest.
Bucureștiul este un oraș sigur pentru turiști?
Bucureștiul este, în general, o capitală europeană sigură. Se recomandă prudența obișnuită în ceea ce privește hoții de buzunare în zonele turistice, la Gara Centrală și în mijloacele de transport în comun aglomerate. Câinii fără stăpân au reprezentat odată o problemă, dar numărul acestora a fost redus. România este membră a UE din 2007.
Care este moneda oficială în București?
România folosește leul românesc (RON), nu euro, în ciuda apartenenței la UE. Plățile cu cardul sunt acceptate aproape peste tot în centru. Păstrați niște bani cash pentru cafenelele mai mici, chioșcuri și bacșișuri.
