Câte pași, rugăciuni și îndoieli au trecut pe aceste uși? Stând în fața fațadei de intrare a bazilicii Sacré-Cœur, am avut acel sentiment pe care probabil îl cunoașteți bine: lumea e zgomotoasă în spatele tău, dar scena din fața obiectivului tău este complet nemișcată. Această fotografie este încercarea mea de a surprinde acea liniște – pauza dinainte ca oamenii să treacă de pe străzile aglomerate ale cartierului Montmartre în liniștea bazilicii.
În spatele fotografiei: fațada de intrare a bazilicii Sacré-Cœur
Pentru Max (și pentru toți fotografii care verifică pe ascuns datele EXIF):
-
Aparat foto: SONY ILCE‑7RM5
Diafragmă: f/7,1
Viteza obturatorului: 1/100 s
ISO: 100
De ce aceste setări?
Diafragma f/7.1 mi-a oferit o adâncime de câmp suficientă pentru a surprinde clar atât ușile, cât și detaliile sculptate, fără a intra în zona de difracție. Pe un senzor de înaltă rezoluție precum cel al modelului A7R V, acest echilibru este esențial dacă doriți să obțineți texturi clare ale pietrei.
La 1/100 s și ISO 100, am obținut o viteză de declanșare sigură pentru o fotografie de arhitectură realizată din mână, menținând în același timp zgomotul la un nivel minim. În cazul subiectelor statice, claritatea și microcontrastul devin elementele care conferă „intensitate” imaginii.
Sfaturi practice dacă doriți să realizați o fotografie similară cu cea a fațadei de la intrarea în Sacré-Cœur
Iată ce ți-aș spune dacă am fi acolo împreună:
-
Caută simetria, dar nu o idolatriza.
Încearcă să centrez imaginea cât mai bine posibil – folosește coloana din mijloc sau tocul central al ușii ca punct de referință –, dar lasă-ți un milimetru de imperfecțiune. Asta conferă imaginii un aspect uman, nu unul generat de computer.
Fii atent la liniile verticale.
Îndreaptă aparatul foto drept, nu înclinat în sus. E mai bine să fotografiezi un cadru puțin mai larg și să corectezi perspectiva ulterior decât să te mulțumești pentru totdeauna cu coloane înclinate.
Folosește un obiectiv cu unghi larg, dar nu prea larg.
Un obiectiv din gama clasică de unghi larg este o alegere potrivită. Dacă unghiul este prea larg, ușile vor apărea deformate; un unghi larg moderat păstrează liniile naturale și permite totodată încadrarea întregii intrări.
Fotografiați atunci când lumina este blândă.
Lumina blândă de dimineață sau de după-amiază ajută la punerea în valoare a nuanțelor calde ale pietrei și lemnului, fără a crea un contrast prea puternic pe sculpturi.
Alegeți un cadru „curat”.
Așteptați un moment până când nu mai sunt oameni în cadru. Puteți fotografia oricând o a doua versiune cu vizitatori pentru a oferi context, dar un cadru arhitectural curat este mai ușor de licențiat și de tipărit.
Dacă doriți, puteți adăuga aici propriul sfat personal – de exemplu, cum ați gestionat aglomerația sau ce distanță focală ați folosit – iar noi îl vom include în versiunile viitoare.
Să continuăm discuția
Dacă această fotografie a fațadei de intrare a bazilicii Sacré-Cœur vă emoționează, mi-ar plăcea să știu:
-
Preferi „panorama grandioasă” a unui monument sau detaliile intime ca acesta?
Ai încercat vreodată să fotografiezi tu însuți intrările în biserici sau fațadele clădirilor istorice?
Trimite-mi un mesaj sau ia legătura cu mine prin secțiunea de comentarii de mai jos; acest proiect are ca scop crearea unei comunități mici, dar unite, formată din oameni cărora le pasă de poveștile din spatele camerei, nu doar de următoarea imagine care va deveni virală.
Dacă ești pasionat de arhitectură, aruncă o privire la celelalte articole de pe blogul meu: Castelul Sant’Angelo | Roma, Italia sau Vechiul Primărie | Leipzig, Germania. De asemenea, consultă acest Ghid al arhitectului pentru Paris: 25 de clădiri și proiecte de neratat pentru informații interesante.
