{"id":174754,"date":"2026-07-23T10:03:26","date_gmt":"2026-07-23T10:03:26","guid":{"rendered":"https:\/\/sumfinity.com\/?p=174754"},"modified":"2026-08-25T10:18:46","modified_gmt":"2026-08-25T10:18:46","slug":"bulgaria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sumfinity.com\/ro\/travel\/bulgaria\/","title":{"rendered":"Bulgaria"},"content":{"rendered":"

Bulgaria se afl\u0103 \u00een sud-estul Europei, \u00eentre bazinul hidrografic al Dun\u0103rii \u0219i cel al M\u0103rii Egee, iar aproape totul \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 este modelat de mun\u021bi: zeci de lan\u021buri muntoase br\u0103zdeaz\u0103 \u021bara, de la lan\u021bul Balcanic din centru p\u00e2n\u0103 la Rila, Pirin \u0219i Rodopii din sud. Sofia, capitala, se afl\u0103 la poalele Muntelui Vitosha; Plovdiv, al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime, se \u00eentinde pe o c\u00e2mpie br\u0103zdat\u0103 de dealuri rotunjite. Timp de secole, relieful a f\u0103cut ca \u021bara s\u0103 fie greu accesibil\u0103, iar tocmai aceast\u0103 izolare a conservat m\u0103n\u0103stirile, ora\u0219ele de munte \u0219i cultura la care acest ghid revine \u00een mod constant.<\/p>\n

\"Sofia<\/a>
De pe Muntele Vitosha, Sofia se \u00eentinde mai jos ca o hart\u0103 vie a istoriei.<\/figcaption><\/figure>\n

Sofia<\/h2>\n

Sofia te r\u0103spl\u0103te\u0219te cu priveli\u0219ti de \u00een\u0103l\u021bime. \u00centr-un weekend de toamn\u0103, am fotografiat apusul de soare \u00een spatele mun\u021bilor de la un restaurant situat pe acoperi\u0219<\/a>, cu un pahar de vin pe mas\u0103, \u0219i mi-am promis c\u0103 m\u0103 voi \u00eentoarce s\u0103 descop\u0103r restul \u021b\u0103rii. Din Sofia po\u021bi ajunge la vreo dou\u0103zeci de lan\u021buri muntoase \u00eentr-o or\u0103 cu ma\u0219ina, ceea ce explic\u0103 de ce ora\u0219ul \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 privirea spre v\u00e2rfuri.<\/p>\n

Mi-am \u021binut promisiunea de mai multe ori. La o vizit\u0103 ulterioar\u0103, m-am instalat la poalele muntelui Vitosha, \u00een cartierul Lozenets, pentru a surprinde<\/a> re\u021beaua str\u0103lucitoare a Sofiei noaptea<\/a>, cu Palatul Na\u021bional al Culturii ancor\u00e2nd cadrul \u0219i un stadion iluminat de reflectoare str\u0103lucind \u00een fundal. Ora\u0219ul este descris \u00een detaliu \u00een ghidul meu de c\u0103l\u0103torie despre Sofia<\/a>; acest articol este despre modul \u00een care se \u00eembin\u0103 \u00eentreaga \u021bar\u0103.<\/p>\n

Catedrala \u201eAlexandru Nevski\u201d<\/h2>\n
\"Catedrala<\/a>
Cupolele aurii reflect\u0103 razele soarelui de sear\u0103 \u2013 un simbol al credin\u021bei \u0219i al rezilien\u021bei \u00een Sofia.<\/figcaption><\/figure>\n

Catedrala \u201eAlexandru Nevski\u201d este unul dintre monumentele care mi-au trezit pentru prima dat\u0103 interesul pentru fotografie, cu mul\u021bi ani \u00eenainte de a m\u0103 afla \u00een fa\u021ba ei. Construit\u0103 \u00een principal \u00eentre 1904 \u0219i 1912, este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume \u0219i are un caracter discret paneuropean: corpurile de iluminat au fost realizate la M\u00fcnchen, por\u021bile la Berlin \u0219i Viena<\/a>, iar mozaicurile la Vene\u021bia<\/a>.<\/p>\n

C\u00e2nd am vizitat-o \u00een sf\u00e2r\u0219it \u00eentr-o zi \u00eensorit\u0103 de toamn\u0103, str\u0103zile din jurul bisericii erau aproape goale, iar eu puteam sta \u00een mijlocul unei alei \u00een timp ce soarele sc\u0103zut transforma piatra \u00een aur \u0219i muzica se auzea dintr-o cafenea din apropiere. Am fotografiat catedrala \u00een acea ultim\u0103 lumin\u0103 aurie<\/a>, cupolele neobizantine pun\u00e2nd \u00een valoare ceea ce acest stil \u0219tie s\u0103 fac\u0103 cel mai bine.<\/p>\n

Teatrul Na\u021bional \u201eIvan Vazov\u201d<\/h2>\n

Teatrul Na\u021bional s-a inaugurat \u00een 1904, iar dup\u0103 ce prima pies\u0103 pus\u0103 \u00een scen\u0103 acolo s-a dovedit a fi \u201eProscri\u0219ii\u201d de Ivan Vazov, cl\u0103direa a preluat numele scriitorului. Prima mea \u00eencercare de a fotografia fa\u021bada a e\u0219uat; pia\u021ba din fa\u021ba cl\u0103dirii era prea aglomerat\u0103 de oameni care se bucurau de cafeneaua de l\u00e2ng\u0103 teatru, a\u0219a c\u0103 ne-am al\u0103turat lor pentru a savura ni\u0219te aperitive bulg\u0103re\u0219ti.<\/p>\n

A doua zi diminea\u021b\u0103 aveam programat un interviu la Bloomberg TV Bulgaria despre activitatea mea \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii drepturilor de autor, despre modul \u00een care \u00eemi protejez fotografiile \u0219i despre motivele pentru care creatorii ar trebui s\u0103-\u0219i apere operele. Punctul de \u00eent\u00e2lnire era chiar \u00een fa\u021ba teatrului. \u00cen timp ce reporterul m\u0103 filma f\u0103c\u00e2nd poze, am surprins teatrul \u00een primele raze de soare<\/a>, frontonul aurit str\u0103lucind deasupra unei pie\u021be goale. Unele dimine\u021bi \u00ee\u021bi ofer\u0103 o dubl\u0103 r\u0103splat\u0103.<\/p>\n

Largo \u0219i Serdica Antic\u0103<\/h2>\n
\"Sofia<\/a>
Adunarea Na\u021bional\u0103 din Sofia, cu zona Largo \u00een fundal, \u00een timpul unui apus de soare rar \u00eent\u00e2lnit \u00een Sofia<\/figcaption><\/figure>\n

Am \u00eencercat s\u0103 fotografiez Largo timp de ani de zile. Fiecare \u00eentoarcere la Sofia se \u00eencheia cu aceea\u0219i plimbare c\u0103tre acela\u0219i ansamblu de cl\u0103diri din anii \u201950, a\u0219tept\u00e2nd condi\u021bii care nu veneau niciodat\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o sear\u0103, cerul mi-a \u00eendeplinit \u00een sf\u00e2r\u0219it dorin\u021ba \u0219i am reu\u0219it s\u0103 surprind Adunarea Na\u021bional\u0103 \u00eentr-un apus perfect<\/a>, cu cupola de sticl\u0103 a luminatorului din metrou \u00een prim-plan.<\/p>\n

Acea cupol\u0103 reprezint\u0103 cealalt\u0103 jum\u0103tate a pove\u0219tii. Sofia este construit\u0103 pe locul ora\u0219ului roman Serdica, iar c\u00e2nd s-a s\u0103pat metroul, situl arheologic a devenit parte integrant\u0103 a sta\u021biei: ziduri romane sub un acoperi\u0219 de sticl\u0103<\/a>, finalizat \u00een 2016, cu Largo-ul din epoca socialist\u0103 care se \u00eenal\u021b\u0103 deasupra lor. Antichitatea, anii 1950 \u0219i prezentul se suprapun \u00eentr-o singur\u0103 privire, iar vizitatorii pot trece liber prin acest spa\u021biu.<\/p>\n

B\u0103ile Minerale Centrale \u0219i Palatul Na\u021bional al Culturii<\/h2>\n

Sofia s-a dezvoltat datorit\u0103 izvoarelor minerale; oamenii \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i umplu sticlele cu ap\u0103 cald\u0103 de la f\u00e2nt\u00e2nile din centrul ora\u0219ului. Izvoarele erau folosite \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea, iar cl\u0103direa b\u0103ilor care se afl\u0103 ast\u0103zi acolo, dat\u00e2nd de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00eembin\u0103 stilul Secesiunii vieneze cu elemente bizantine. Aceasta a servit b\u0103ilor p\u00e2n\u0103 \u00een 1986, iar acum g\u0103zduie\u0219te muzeul de istorie al ora\u0219ului. Am fotografiat fa\u021bada cu dungi din spatele f\u00e2nt\u00e2nii<\/a> \u0219i mi-am petrecut restul vizitei bucur\u00e2ndu-m\u0103 de parcul din fa\u021b\u0103.<\/p>\n

La cel\u0103lalt cap\u0103t al bulevardului Vitosha, Palatul Na\u021bional al Culturii, inaugurat \u00een 1981, se transform\u0103 \u00eentr-o compozi\u021bie de culori odat\u0103 cu l\u0103sarea \u00eentunericului: am surprins palatul iluminat \u00een violet deasupra cascadelor turcoaz ale f\u00e2nt\u00e2nii<\/a>, unul dintre cele mai mari centre de congrese din Europa oferindu-\u0219i spectacolul de sear\u0103.<\/p>\n

Biserica din Boyana<\/h2>\n

Biserica Boyana se ascunde la poalele muntelui Vitosha, chiar la marginea Sofiei, o mic\u0103 cl\u0103dire medieval\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de copaci falnici. Accesul este strict limitat: zece minute, c\u00e2te nou\u0103 vizitatori odat\u0103, motiv pentru care fotografia mea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 biserica din gr\u0103dina sa<\/a>, cu lumina soarelui filtrat\u0103 de frunze \u00eentr-o str\u0103lucire bl\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

Restric\u021bia exist\u0103 din cauza a ceea ce se afl\u0103 \u00een interior. Frescele din 1259, opere ale \u0218colii din Turnovo, au conferit personajelor chipuri \u0219i emo\u021bii individuale cu aproape dou\u0103 secole \u00eenainte ca Rena\u0219terea s\u0103 impun\u0103 acest standard, iar portretele donatorilor Kaloyan \u0219i Desislava sunt pictate ca ni\u0219te oameni reali. Biserica se afl\u0103 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1979.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Rila<\/h2>\n
\"Intrarea<\/a>
Prima imagine a intr\u0103rii \u00een M\u0103n\u0103stirea Rila, care surprinde culorile vii \u0219i \u00eemprejurimile lini\u0219tite.<\/figcaption><\/figure>\n

C\u0103l\u0103toria cu ma\u0219ina de la Boyana la M\u0103n\u0103stirea Rila \u00eenlocuie\u0219te peisajul urban cu treizeci de minute finale \u00een care nu se vede dec\u00e2t p\u0103dure \u0219i v\u00e2rfuri montane. Sf\u00e2ntul Ioan de Rila a venit \u00een aceste mun\u021bi \u00een secolul al X-lea pentru a se ruga singur \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103; refugiul s\u0103u a devenit centrul spiritual al \u021b\u0103rii, un complex \u00eenconjurat de ziduri de fort\u0103rea\u021b\u0103 care a ad\u0103postit cultura \u0219i manuscrisele bulgare pe parcursul a cinci secole de domina\u021bie otoman\u0103 \u0219i \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat numele de \u201eTezaurul Bulgariei\u201d. A fost \u00eenscris\u0103 pe Lista Patrimoniului Mondial \u00een 1983<\/a>.<\/p>\n

Trec\u00e2nd prin poart\u0103, curtea se deschide brusc \u00een fa\u021ba ochilor<\/a>, cu arcade striate \u0219i porticuri pictate pe fundalul versan\u021bilor verzi. Apoi am lansat drona pentru a<\/a> surprinde o panoram\u0103 a m\u0103n\u0103stirii singure \u00een valea sa<\/a>, cu acoperi\u0219urile ro\u0219ii \u00eentr-un ocean de p\u0103dure, \u0219i am \u00een\u021beles \u00een sf\u00e2r\u0219it izolarea care a f\u0103cut posibil\u0103 existen\u021ba acestui loc. Merge\u021bi dup\u0103-amiaza; diminea\u021ba apar\u021bine autobuzelor turistice.<\/p>\n

Frescele M\u0103n\u0103stirii Rila<\/h2>\n

Biserica principal\u0103, construit\u0103 \u00eentre 1834 \u0219i 1837, \u00ee\u0219i afi\u0219eaz\u0103 tematicile biblice chiar pe fa\u021bad\u0103. Deasupra intr\u0103rii, Hristos Pantocratorul ocup\u0103 centrul tavanului pictat<\/a>, \u00eenconjurat de fresce finalizate \u00een 1846 de mae\u0219tri din Bansko, Samokov \u0219i Razlog, printre care se num\u0103r\u0103 \u0219i celebrii fra\u021bi Zograf.<\/p>\n

Porticul de vest adopt\u0103 o abordare opus\u0103. Pere\u021bii s\u0103i sunt un catalog de la podea p\u00e2n\u0103 la tavan cu peisaje infernale<\/a>, demoni \u0219i consecin\u021be, pictate pentru o congrega\u021bie care, \u00een mare parte, nu \u0219tia s\u0103 citeasc\u0103, iar realismul \u00eenc\u0103 \u00eei uime\u0219te pe vizitatori \u0219i ast\u0103zi. L\u00e2ng\u0103 biseric\u0103 se afl\u0103 Turnul Hrelja<\/a>, construit \u00een 1334-1335, cea mai veche cl\u0103dire a complexului, cu o capel\u0103 din secolul al XIV-lea la ultimul etaj.<\/p>\n

Bansko<\/h2>\n
\"Drone<\/a>
Vedere aerian\u0103 asupra acoperi\u0219urilor cu \u021bigle ro\u0219ii \u0219i a str\u0103zilor pavate cu pietre din centrul vechi al ora\u0219ului Bansko, \u00eencadrat de Mun\u021bii Pirin.<\/figcaption><\/figure>\n

Bansko este cea mai faimoas\u0103 sta\u021biune de schi din Bulgaria, dar noi am ajuns acolo \u00een luna mai, \u00een afara sezonului, \u00een drumul nostru de la Rila spre Plovdiv, av\u00e2nd rezervat\u0103 o singur\u0103 noapte de cazare. A doua zi diminea\u021b\u0103 am lansat drona deasupra pie\u021bei principale, f\u0103r\u0103 nicio a\u0219teptare \u00een afar\u0103 de curiozitate, iar cerul mi-a oferit dou\u0103 cadre: labirintul de case din piatr\u0103 \u0219i acoperi\u0219uri ro\u0219ii din ora\u0219ul vechi<\/a>, pe fundalul mun\u021bilor Pirin<\/a>, \u0219i, de la marginea ora\u0219ului, un v\u0103l de cea\u021b\u0103 <\/a>care acoperea valea<\/a>, complet invizibil de la sol.<\/p>\n

Zborul aici este o pl\u0103cere \u0219i din alt punct de vedere: Bulgaria respect\u0103 normele standard ale UE privind dronele, iar \u00een loc de suspiciune, reac\u021bia din pia\u021b\u0103 a fost una de curiozitate, oamenii dorind s\u0103 arunce o privire la ecran. Parcul Na\u021bional Pirin, situat deasupra ora\u0219ului, este inclus pe lista patrimoniului UNESCO \u00eenc\u0103 din 1983.<\/p>\n

Casa Velyan \u0219i Taverna Baryakova<\/h2>\n

\u00cen timpul domina\u021biei otomane, marile ora\u0219e erau supravegheate, iar localit\u0103\u021bile ascunse, precum Bansko, au devenit p\u0103str\u0103tori t\u0103cu\u021bi ai limbii \u0219i tradi\u021biei bulgare. Casa Velyan este o m\u0103rturie vie a acelei istorii: o re\u0219edin\u021b\u0103 fortificat\u0103 din secolul al XVIII-lea, cu ascunzi\u0219uri \u00eencorporate \u00een ziduri, spa\u021bii pentru animale la parter \u0219i \u00eenc\u0103peri de locuit la etaj, decorat\u0103 de maestrul Velyan Ognev. Daria a z\u0103rit pe hart\u0103 marcajul muzeului; poarta era deschis\u0103, a\u0219a c\u0103 am intrat \u00een curte, cu f\u00e2nt\u00e2na veche \u0219i fa\u021bada pictat\u0103<\/a>, \u0219i am avut locul doar pentru noi.<\/p>\n

Pr\u00e2nzul a continuat experien\u021ba cultural\u0103. La Taverna Baryakova, o cas\u0103 din lemn care \u00eenconjoar\u0103 o curte, am fotografiat masa la care am m\u00e2ncat<\/a>, p\u0103str\u0103vul la gr\u0103tar al Dariei \u0219i \u201ePlatoul Regelui\u201d al meu. C\u0103uta\u021bi semnul \u00een alfabet chirilic, \u201e\u0411\u0430\u0440\u044f\u043a\u043e\u0432\u0430 \u041c\u0435\u0445\u0430\u043d\u0430\u201d; dou\u0103 taverne aproape identice se afl\u0103 una l\u00e2ng\u0103 cealalt\u0103.<\/p>\n

Mun\u021bii Rodopi<\/h2>\n

Traseul cu ma\u0219ina de la Bansko spre Plovdiv urmeaz\u0103 calea ferat\u0103 cu ecartament \u00eengust s\u0103pat\u0103 \u00een Mun\u021bii Rodopi \u0219i mi-a oferit dou\u0103 dintre popasurile mele preferate din \u00eentreaga c\u0103l\u0103torie. Prima a fost o gar\u0103 f\u0103r\u0103 niciun sat \u00een jur<\/a>, bine \u00eentre\u021binut\u0103, cu orar regulat \u0219i complet izolat\u0103 printre st\u00e2nci. Am lansat drona \u0219i nu am v\u0103zut nimic \u00een niciuna dintre direc\u021bii; mi s-a p\u0103rut cel mai \u00eendep\u0103rtat loc din Europa care mai este \u00eenc\u0103 conectat la lume.<\/p>\n

A doua a fost un punct de belvedere \u00een form\u0103 de inim\u0103<\/a>, decorat cu trandafiri bulgari<\/a>, deasupra satului Sveta Petka, pe drumul dintre Velingrad \u0219i Yundola. Nimeni nu planific\u0103 astfel de descoperiri; lec\u021bia Mun\u021bilor Rodopi este s\u0103 alegi ruta mai lent\u0103 \u0219i s\u0103 te opre\u0219ti des.<\/p>\n

Plovdiv<\/h2>\n
\"Panorama<\/a>
O panoram\u0103 uimitoare a ora\u0219ului Plovdiv, privit\u0103 de pe Sahat Tepe, \u00een Bulgaria.<\/figcaption><\/figure>\n

Plovdiv a fost cel mai surprinz\u0103tor ora\u0219 pe care l-am vizitat \u00een ultimii cinci ani. Unul dintre cele mai vechi ora\u0219e din Europa locuite f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, vechiul Philippopolis roman, un cartier studen\u021besc plin de creativitate \u0219i o geografie unic\u0103: dealuri rotunde, distincte, care se ridic\u0103 din \u021bes\u0103tura urban\u0103 ca ni\u0219te insule. De pe Sahat Tepe am fotografiat panorama imediat dup\u0103 apusul soarelui<\/a>, monumentul Alyosha contur\u00e2ndu-se pe versantul dealului vecin, iar studen\u021bi \u0219i cupluri a\u0219ez\u00e2ndu-se pe st\u00e2ncile din jurul meu.<\/p>\n

C\u00e2teva minute mai t\u00e2rziu, turnul cu ceas din spatele meu \u0219i-a schimbat aspectul. Coroana sa str\u0103luce\u0219te alb \u00een exterior, \u00een timp ce lumina interioar\u0103 trece prin diferite culori, iar c\u00e2nd a devenit ro\u0219ie, am surprins turnul str\u0103lucind ca un far<\/a> deasupra unei m\u0103ri interioare de acoperi\u0219uri. Pentru o secund\u0103, mi s-a p\u0103rut c\u0103 m\u0103 aflu pe coasta Atlanticului, nu pe C\u00e2mpia Tracic\u0103.<\/p>\n

Ora\u0219ul Vechi din Plovdiv<\/h2>\n

Straturile istorice ale ora\u0219ului Plovdiv se pot observa cel mai u\u0219or la Poarta Hisar Kapia, unde funda\u021biile romane, zid\u0103ria din perioada celui de-al Doilea Imperiu Bulgar \u0219i casele din perioada Rena\u0219terii, construite direct peste arc, se \u00eembin\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 structur\u0103. M-am plimbat pe str\u0103du\u021bele pietruite \u00eenainte de r\u0103s\u0103rit \u0219i am fotografiat poarta pustie \u00een \u201eora albastr\u0103\u201d<\/a>, un cadru pe care aceea\u0219i strad\u0103 nu \u021bi-l poate oferi dou\u0103 ore mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Ora\u0219ul continua s\u0103 improvizeze. Cobor\u00e2nd dealul cu echipamentul deja \u00eempachetat, am cotit la col\u021b spre Pia\u021ba Stefan Stambolov \u0219i am despachetat totul din nou: f\u00e2nt\u00e2na care se unduia spre Prim\u0103rie<\/a>, luminat\u0103 de reflectoare<\/a>, \u00een timp ce un concert live r\u0103suna din teatrul roman de deasupra ora\u0219ului vechi. O expunere de 20 de secunde \u0219i cel mai bun loc din ora\u0219.<\/p>\n

Shipka \u0219i Valea Trandafirilor<\/h2>\n
\"Fotografie<\/a>
Cupolele aurii ale Bisericii Memoriale Shipka str\u0103lucesc deasupra versan\u021bilor \u00eemp\u0103duri\u021bi ai Mun\u021bilor Balcani, o priveli\u0219te uluitoare care se admir\u0103 cel mai bine din aer.<\/figcaption><\/figure>\n

Ne-am cazat \u00een Valea Trandafirilor, inima industriei bulgare a uleiului de trandafiri, \u0219i am folosit acest loc ca punct de plecare pentru o fotografie foarte special\u0103. Biserica Memorial\u0103 Shipka, construit\u0103 \u00een memoria solda\u021bilor ru\u0219i \u0219i bulgari c\u0103zu\u021bi la Trec\u0103toarea Shipka \u00een 1877-1878, b\u0103t\u0103lia care a schimbat cursul r\u0103zboiului ce a pus cap\u0103t domina\u021biei otomane, \u00ee\u0219i ascunde cea mai frumoas\u0103 fa\u021bad\u0103 de la drumul principal. Prima vizit\u0103 a e\u0219uat din cauza vremii; faptul c\u0103 st\u0103team la doar 25 de minute distan\u021b\u0103 a \u00eensemnat c\u0103 am putut pur \u0219i simplu s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, iar c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu am zburat cu drona pentru a surprinde cupolele aurii care se ridic\u0103 din p\u0103dure<\/a>, arhitectura \u00een stil neorus ie\u0219ind dintr-o pant\u0103 verde nesf\u00e2r\u0219it\u0103.<\/p>\n

\u00cen timpul sezonului Festivalului Trandafirilor, chiar aerul din vale poart\u0103 parfumul florilor. \u00cembinarea istoriei trec\u0103torii cu tradi\u021bia vie de sub ea a fost unul dintre momentele de v\u00e2rf ale c\u0103l\u0103toriei.<\/p>\n

Cetatea Tsarevets<\/h2>\n
\"Cetatea<\/a>
Doar 20 de secunde de lumin\u0103 \u2013 dar a fost suficient. Cetatea Tsarevets la r\u0103s\u0103rit, privit\u0103 de pe terasa de pe acoperi\u0219.<\/figcaption><\/figure>\n

Veliko Tarnovo a fost capitala celui de-al Doilea Imperiu Bulgar, iar Cetatea Tsarevets era coroana sa. Aveam la dispozi\u021bie o singur\u0103 noapte \u0219i se anun\u021bau ploi, a\u0219a c\u0103 am rezervat hotelul pentru un singur motiv: o teras\u0103 pe acoperi\u0219 cu vedere spre cetate. Seara era mohor\u00e2t\u0103 \u0219i ploua m\u0103runt. Alarma a sunat oricum devreme, iar timp de dou\u0103zeci sau treizeci de secunde r\u0103s\u0103ritul a str\u0103puns o bre\u0219\u0103 \u00een nori \u0219i a luminat<\/a> cetatea \u0219i catedrala de pe v\u00e2rful dealului,<\/a> \u00een timp ce ploaia continua s\u0103 cad\u0103. Apoi cerul s-a \u00eenchis \u0219i totul s-a terminat.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu \u00een acea zi am explorat zona pe jos, iar eu am surprins \u00een cadru poarta medieval\u0103 din interiorul unui turn de ap\u0103rare, cu \u021bepii de fier ridica\u021bi, a\u0219a cum ar fi v\u0103zut-o un ap\u0103r\u0103tor. Preg\u0103tirea nu este str\u0103lucitoare, dar acesta este tot secretul: lumina nu a\u0219teapt\u0103 \u00een timp ce explorezi.<\/p>\n

Fotografierea Bulgariei<\/h2>\n

Bulgaria mi-a dat dou\u0103 lec\u021bii \u00een aceea\u0219i c\u0103l\u0103torie. Prima este r\u0103bdarea m\u0103surat\u0103 \u00een ani: pentru a vedea Largo a fost nevoie de mai multe vizite, pe parcursul mai multor \u0219ederi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un apus de soare a r\u0103spl\u0103tit toate eforturile, iar Shipka a necesitat o a doua \u00eencercare \u00een aceea\u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. A doua este viteza, m\u0103surat\u0103 \u00een secunde: Tsarevets mi-a oferit exact o fereastr\u0103 de dou\u0103zeci \u0219i dou\u0103 de secunde, iar Prim\u0103ria din Plovdiv a ap\u0103rut c\u00e2nd trepiedul era deja \u00eempachetat.<\/p>\n

Aici, drona \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 locul \u00een rucsac. Cea\u021ba din valea Bansko, izolarea mun\u021bilor Rila \u0219i cupolele de la Shipka sunt pove\u0219ti care exist\u0103 doar din aer; regulile de zbor sunt cele standard ale UE, iar trec\u0103torii sunt prieteno\u0219i. Iar c\u00e2nd lumina de la amiaz\u0103 din mun\u021bi devine prea puternic\u0103, face\u021bi ce v\u0103 sugereaz\u0103 Mun\u021bii Rodopi: alege\u021bi drumul lent \u0219i l\u0103sa\u021bi ocolirile s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba.<\/p>\n

C\u00e2nd s\u0103 vizita\u021bi Bulgaria<\/h2>\n

C\u0103l\u0103toria noastr\u0103 lung\u0103 a avut loc \u00een luna mai, iar momentul a fost ideal: v\u0103i verzi, cur\u021bi goale \u00een Bansko, dimine\u021bi bl\u00e2nde pentru vizitarea ora\u0219elor vechi \u0219i \u00eenceputul recoltei de trandafiri \u00een valea din jurul ora\u0219ului Kazanlak, unde sezonul festivalurilor atinge apogeul la \u00eenceputul lunii iunie. Toamna este cel\u0103lalt moment ideal; fotografiile mele din Sofia, cu copaci aurii \u0219i lumina limpede a mun\u021bilor, sunt toate realizate \u00eentr-un weekend din octombrie.<\/p>\n

Iarna transform\u0103 \u021bara \u00eentr-o alt\u0103 identitate, Bansko fiind \u00een fruntea sezonului de schi din Bulgaria, la poalele mun\u021bilor Pirin. Vara apar\u021bine coastei M\u0103rii Negre \u0219i traseelor montane de altitudine. Indiferent de anotimp, distan\u021bele sunt scurte, iar mun\u021bii nu sunt niciodat\u0103 la mai mult de o or\u0103 distan\u021b\u0103.<\/p>\n