{"id":163324,"date":"2026-05-07T11:48:05","date_gmt":"2026-05-07T11:48:05","guid":{"rendered":"https:\/\/sumfinity.com\/?p=163324"},"modified":"2026-05-12T18:16:59","modified_gmt":"2026-05-12T18:16:59","slug":"muntenegru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sumfinity.com\/ro\/travel\/muntenegru\/","title":{"rendered":"Muntenegru"},"content":{"rendered":"

Muntenegru se afl\u0103 pe coasta M\u0103rii Adriatice, \u00een sud-estul Europei, \u00eentre Croa\u021bia, Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Serbia, Kosovo \u0219i Albania. \u0218i-a declarat independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Serbia \u00een 2006 \u0219i nu face parte din Uniunea European\u0103, de\u0219i utilizeaz\u0103 euro ca moned\u0103 de facto. Capitala este Podgorica, centrul cultural \u0219i turistic este ora\u0219ul fortificat Kotor, situat \u00een Golful Kotor, iar interiorul \u021b\u0103rii este dominat de Alpii Dinarici, cu v\u00e2rfuri de peste 2.500 de metri \u00een lan\u021burile muntoase Durmitor \u0219i Prokletije.<\/p>\n

\"Panorama<\/a>
Golful Kotor la apusul soarelui<\/figcaption><\/figure>\n

Golful Kotor<\/h2>\n

Am venit aici de Revelion. Planul ini\u021bial era s\u0103 petrecem s\u0103rb\u0103torile cu prietenii \u00een Podgorica \u0219i s\u0103 ne \u00eentoarcem cu avionul la Berlin, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de zbor, ne-am dat seama c\u0103, dac\u0103 am am\u00e2na \u00eentoarcerea cu 48 de ore, am putea \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 facem drumul p\u00e2n\u0103 la Kotor. C\u0103l\u0103toria s-a \u00eemp\u0103r\u021bit clar \u00een dou\u0103: trei zile \u00een capital\u0103, apoi dou\u0103 \u00een golf.<\/p>\n

Golful Kotor este numit local Boka, \u201eGolful\u201d. Se \u00eentinde pe 28 de kilometri \u00een interiorul \u021b\u0103rii, pornind de la Marea Adriatic\u0103, fiind \u00eencadrat de dou\u0103 creste ale Alpilor Dinari. Oamenii \u00eel descriu adesea ca un fiord, ceea ce este gre\u0219it din punct de vedere geologic (este un canion fluvial scufundat), dar suficient de precis din punct de vedere vizual \u00eenc\u00e2t compara\u021bia s\u0103 se men\u021bin\u0103. Golful, \u00eempreun\u0103 cu a\u0219ez\u0103rile din jur, se afl\u0103 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1979 ca Regiune<\/a> Natural\u0103 \u0219i Culturo-Istoric\u0103 a Kotorului<\/a>.<\/p>\n

Litoralul ad\u0103poste\u0219te o serie de ora\u0219e vechi pe care nu am avut timp s\u0103 le vizit\u0103m: Risan, Tivat, Perast, Pr\u010danj, Herceg Novi. Fiecare este un mic port cu propriile biserici \u0219i palate din epoca vene\u021bian\u0103. Am r\u0103mas \u00een interiorul zidurilor din Kotor \u0219i am fotografiat golful de sus. Ani mai t\u00e2rziu, \u00een timp ce revedeam fotografiile, am g\u0103sit panorama apusului de soare de pe meterezele superioare<\/a>, pe care nu o procesasem la momentul respectiv. Acea imagine este fotografia din partea de sus a acestui ghid.<\/p>\n

Kotor<\/h2>\n

Kotor este un port medieval fortificat situat la cap\u0103tul golfului. Prima men\u021biune documentat\u0103 a ora\u0219ului dateaz\u0103 din anul 168 \u00ee.Hr., c\u00e2nd se afla \u00een provincia roman\u0103 Dalma\u021bia, iar de atunci Ora\u0219ul Vechi a trecut prin st\u0103p\u00e2nirea bizantin\u0103, vene\u021bian\u0103, otoman\u0103, habsburgic\u0103 \u0219i napoleonian\u0103. Fiecare epoc\u0103 a l\u0103sat \u00een urm\u0103 ceva vizibil: o poart\u0103, o biseric\u0103, un tronson de zid.<\/p>\n

Experien\u021ba principal\u0103 pentru fotografi este urcarea la Castelul San Giovanni de pe Dealul Sf\u00e2ntului Ioan, dar Ora\u0219ul Vechi la nivelul str\u0103zii merit\u0103 o vizit\u0103 diminea\u021ba devreme. Pisicile fac parte din identitatea ora\u0219ului (fiecare magazin de suveniruri vinde c\u0103r\u021bi po\u0219tale cu ele), iar pie\u021bele mici dintre biserici \u0219i palate se golesc complet cu o or\u0103 \u00eenainte de r\u0103s\u0103rit. Pentru o plimbare mai aprofundat\u0103 la nivelul str\u0103zii prin fiecare poart\u0103, pia\u021b\u0103 \u0219i zid de ap\u0103rare, consulta\u021bi ghidul nostru dedicat ora\u0219ului Kotor<\/a>.<\/p>\n

\"Daylight<\/a>
Panorama golfului Kotor<\/figcaption><\/figure>\n

Prima imagine pe care am urm\u0103rit-o aici a fost panorama \u00een lumina zilei<\/a>, surprins\u0103 de la jum\u0103tatea urcu\u0219ului<\/a>, o imagine pe care o purtam \u00een minte \u00eenc\u0103 din 2015, dup\u0103 ce v\u0103zusem versiunea lui Elia Locardi a aceleia\u0219i priveli\u0219ti. Din Berlin, c\u0103l\u0103toria este lung\u0103 \u0219i incomod\u0103, motiv pentru care a fost nevoie de ocolul de Anul Nou prin Podgorica ca s\u0103 ajung \u00een sf\u00e2r\u0219it acolo sus.<\/p>\n

Ora\u0219ul Vechi are trei por\u021bi: Poarta M\u0103rii (intrarea principal\u0103, construit\u0103 \u00een 1555 sub domina\u021bia vene\u021bian\u0103), Poarta de Nord \u0219i Poarta de Sud, mai mare. Poarta de Nord a fost construit\u0103 \u00een secolul al XVI-lea pentru a comemora victoria ora\u0219ului Kotor asupra amiralului otoman Hayreddin Barbarossa \u0219i s-a p\u0103strat remarcabil de bine. Un \u0219an\u021b cu ap\u0103 turcoaz curge \u00eenc\u0103 de-a lungul zidului de l\u00e2ng\u0103 ea.<\/p>\n

Am fotografiat poarta de l\u00e2ng\u0103 r\u00e2u la prima or\u0103<\/a> a<\/a> dimine\u021bii<\/a>, din valea de sub Dealul Sf\u00e2ntului Ioan, cu o jum\u0103tate de or\u0103 \u00eenainte de r\u0103s\u0103rit. Am ales aceast\u0103 pozi\u021bie deoarece oferea o linie de vedere clar\u0103 c\u0103tre Cetatea Kotor, situat\u0103 pe versantul de deasupra por\u021bii. Dup\u0103 ce am f\u0103cut fotografia, Daria \u0219i cu mine ne-am urcat pe ziduri \u0219i am parcurs \u00eentregul circuit, care este partea din Kotor pe care majoritatea vizitatorilor o omoar\u0103.<\/p>\n

\"Picture<\/a>
Poarta de Nord a ora\u0219ului Kotor<\/figcaption><\/figure>\n

O a doua imagine de Anul Nou a fost surprins\u0103 chiar \u00een fa\u021ba Por\u021bii M\u0103rii, cu luminile festive \u00eenc\u0103 aprinse \u0219i str\u0103zile pustii. Poarta M\u0103rii \u00een diminea\u021ba de Anul Nou<\/a> ofer\u0103 o imagine mai lini\u0219tit\u0103 dec\u00e2t urcu\u0219ul spre cetate, dar este tocmai aceasta care surprinde motivul pentru care o c\u0103l\u0103torie de iarn\u0103 la Kotor este at\u00e2t de diferit\u0103 de una de var\u0103.<\/p>\n

\"New<\/a>
Decora\u021biuni pentru Revelion \u00een Kotor<\/figcaption><\/figure>\n

Catedrala Sf\u00e2ntul Trifon din Kotor<\/h2>\n

Catedrala Sf\u00e2ntului Trifon<\/a> a fost sfin\u021bit\u0103 \u00een 1166. O biseric\u0103 mai veche, situat\u0103 pe acela\u0219i amplasament, ad\u0103postea r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sf\u00e2ntului \u00eenc\u0103 din secolul al X-lea, iar localnicii \u00eel consider\u0103 \u0219i ast\u0103zi pe Trifon patronul \u0219i ocrotitorul ora\u0219ului Kotor. Fa\u021bada romanic\u0103 actual\u0103 \u0219i turnurile gemene reprezint\u0103 a treia sau a patra versiune a cl\u0103dirii, \u00eentruc\u00e2t catedrala a fost avariat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri de cutremure de-a lungul secolelor.<\/p>\n

Am ajuns \u00een fa\u021ba bisericii la c\u00e2teva zile dup\u0103 Anul Nou, motiv pentru care luminile festive erau \u00eenc\u0103 ag\u0103\u021bate de-a lungul cl\u0103dirilor din jur c\u00e2nd am realizat fotografia. Pia\u021ba din fa\u021ba catedralei este pavat\u0103 cu marmur\u0103 deschis\u0103 la culoare, iar la prima lumin\u0103 a zilei pietrele reflect\u0103 suficient pentru a se vedea clar chiar \u00eenainte ca soarele s\u0103 r\u0103sar\u0103 complet. Nu am avut timp s\u0103 urc \u00een turnul catedralei, lucru pe care acum \u00eel regret. Data viitoare.<\/p>\n

\"Picture<\/a>
Catedrala Sf\u00e2ntului Trifon<\/figcaption><\/figure>\n

Cetatea Kotor din Muntenegru<\/h2>\n

Complexul fortificat de pe Dealul Sf\u00e2ntului Ioan este motivul pentru care vin majoritatea fotografilor. Turnurile, zidurile de ap\u0103rare \u0219i Castelul San Giovanni de la v\u00e2rf formeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 unul dintre cele mai bine conservate sisteme defensive medievale de pe litoralul Adriaticii. Locul a fost locuit \u00eenc\u0103 din epoca iliric\u0103, \u00eemp\u0103ratul Iustinian I a reconstruit fortifica\u021biile \u00een secolul al VI-lea, iar vene\u021bienii le-au extins \u00een perioada medieval\u0103 t\u00e2rzie.<\/p>\n

Urcarea presupune aproximativ 1.300 de trepte p\u00e2n\u0103 la o altitudine de circa 1.200 de metri deasupra golfului. Anumite por\u021biuni ale potecii sunt par\u021bial distruse, zidurile de sus\u021binere se pr\u0103bu\u0219esc pe alocuri, iar cutremurul din 1979 a l\u0103sat urme vizibile pe tot parcursul urc\u0103rii. Pe drum, am remarcat compozi\u021bia diurn\u0103 format\u0103 de zidurile de ap\u0103rare \u00een ruine<\/a>, care au devenit propriul cadru: piatra, cerul \u0219i golful care se \u00eentinde \u00een dreapta.<\/p>\n

Am urcat de dou\u0103 ori \u00een dou\u0103 zile, o dat\u0103 pentru cadrul de zi \u0219i o dat\u0103 pentru a a\u0219tepta ora albastr\u0103. La a doua urcare, Daria a alergat \u00een sus \u0219i \u00een jos pe scara superioar\u0103 pentru a se \u00eenc\u0103lzi, \u00een timp ce eu am r\u0103mas pe pozi\u021bie cu aparatul foto. Era ianuarie, iar v\u00e2ntul dinspre golf str\u0103punge orice ai fi adus cu tine dintr-o iarn\u0103 berlinez\u0103.<\/p>\n

\"Daytime<\/a>
Ruinele Cet\u0103\u021bii Kotor<\/figcaption><\/figure>\n

Fotografia reprezentativ\u0103 a complexului \u00een sine am realizat-o din vale cu un obiectiv cu focal\u0103 lung\u0103, surprinz\u00e2nd Castelul Sf\u00e2ntului Ioan de jos<\/a>, a\u0219tept\u00e2nd ca razele soarelui de apus s\u0103 se a\u0219eze pe turnurile superioare. \u00cen prima dup\u0103-amiaz\u0103 a vizitei noastre, pe fondul norilor jo\u0219i de ploaie care se adunau dinspre golf, am surprins o versiune diferit\u0103 a aceluia\u0219i subiect: castelul \u00eenv\u0103luit \u00een nori<\/a>, cu zidurile superioare pe jum\u0103tate ascunse de vreme.<\/p>\n

\"Picture<\/a>
Cetatea Kotor v\u0103zut\u0103 de pe dealul Sf\u00e2ntului Ioan | Kotor, Muntenegru<\/figcaption><\/figure>\n
\"Panorama<\/a>
Castelul Kotor \u00een nori | Kotor, Muntenegru<\/figcaption><\/figure>\n

Golful Kotor noaptea, \u00een Muntenegru<\/h2>\n

Imaginea pe care o c\u0103utam de sus era golful la ora albastr\u0103. C\u00e2nd soarele a apus \u00een a doua sear\u0103, am reu\u0219it s\u0103 o surprind. Ani mai t\u00e2rziu, pe drumul de \u00eentoarcere spre cas\u0103, am g\u0103sit o fotografie f\u0103cut\u0103 din acela\u0219i punct de observa\u021bie pe care nu o editasem la momentul respectiv, cu cerul complet luminat de ultimele raze ale soarelui. Aceasta este fotografia din partea de sus a acestui ghid.<\/p>\n

Versiunea de noapte este unic\u0103. \u021a\u0103rmul iluminat dup\u0103 l\u0103sarea \u00eentunericului<\/a> are aproape aceea\u0219i compozi\u021bie ca panorama din timpul zilei, cu excep\u021bia faptului c\u0103 geometria golfului este acum conturat\u0103 de luminile de-a lungul liniei de ap\u0103. Acela\u0219i punct de observa\u021bie, patru ore de a\u0219teptare, o fotografie complet diferit\u0103.<\/p>\n

\"Night<\/a>
Vedere nocturn\u0103 a golfului Kotor | Kotor, Muntenegru<\/figcaption><\/figure>\n

Podgorica<\/h2>\n

Podgorica este cea mai mic\u0103 capital\u0103 european\u0103 pe care am vizitat-o. Ora\u0219ul num\u0103r\u0103 aproximativ 150.000 de locuitori \u00een zona metropolitan\u0103 \u0219i, ca dimensiune, seam\u0103n\u0103 mai mult cu un ora\u0219-re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b din Germania dec\u00e2t cu o capital\u0103 european\u0103. Valea este \u00eenconjurat\u0103 de conturul \u00eentunecat al mun\u021bilor muntenegreni, care se contureaz\u0103 \u00een aproape fiecare cadru larg al orizontului, inclusiv \u00een peisajul urban modernist<\/a> pe care l-am surprins de sus<\/a> \u00een a doua dup\u0103-amiaz\u0103.<\/p>\n

Ceea ce ne-a r\u0103mas \u00een minte despre Podgorica au fost oamenii. La dou\u0103 zile dup\u0103 \u00eenceperea c\u0103l\u0103toriei, un prieten ne-a amintit de un incident din 2013: un autobuz rom\u00e2nesc a avut un accident la aproximativ 40 de kilometri de ora\u0219, iar at\u00e2t de mul\u021bi locuitori s-au prezentat s\u0103 doneze s\u00e2nge la spitalele locale, \u00eenc\u00e2t medicii au fost nevoi\u021bi s\u0103 le cear\u0103 oamenilor s\u0103 nu mai vin\u0103. De atunci, Daria \u0219i cu mine folosim expresia \u201ee ca \u00een Muntenegru\u201d ca o scurt\u0103tur\u0103 pentru acel tip de c\u0103ldur\u0103, atunci c\u00e2nd compar\u0103m modul \u00een care ne trateaz\u0103 str\u0103inii \u00een alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n

\"Podgorica<\/a>
Panorama Podgorica | Muntenegru<\/figcaption><\/figure>\n

Catedrala \u00cenvierii Domnului<\/h2>\n

Catedrala \u00cenvierii Domnului<\/a> (Saborni Hram Hristovog Vaskrsenja) este cea mai important\u0103 cl\u0103dire religioas\u0103 din Podgorica. Fa\u021bada respect\u0103 at\u00e2t de fidel modelul bizantin, \u00eenc\u00e2t la prima vedere am crezut c\u0103 are cel pu\u021bin un secol vechime, fiind posibil s\u0103 fie contemporan\u0103 cu biserica Sf\u00e2ntul Trifon din Kotor. De fapt, construc\u021bia a \u00eenceput \u00een 1993 \u0219i s-a \u00eencheiat \u00een 2013.<\/p>\n

Interiorul Catedralei \u00cenvierii<\/a> este locul \u00een care cl\u0103direa \u00ee\u0219i dezv\u0103luie adev\u0103rata natur\u0103. Frescele par la prima vedere ca ni\u0219te lucr\u0103ri bizantine tipice, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 cite\u0219ti figurile. Una dintre picturile murale \u00eei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Marx, Engels \u0219i Tito \u00een iad. Odat\u0103 ce observi acest detaliu, restul iconografiei cap\u0103t\u0103 un nou sens: aceasta este o biseric\u0103 din secolul XXI care vorbe\u0219te despre istoria recent\u0103 a Muntenegrului, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een haine medievale. Efectul este tulbur\u0103tor c\u00e2nd o vezi \u00een persoan\u0103, ceea ce cred c\u0103 este \u0219i inten\u021bia.<\/p>\n

\"The<\/a>
Catedrala din Podgorica<\/figcaption><\/figure>\n
\"Interiorul<\/a>
Interiorul Catedralei \u00cenvierii Domnului | Podgorica, Muntenegru<\/figcaption><\/figure>\n

Podul Millennium din Muntenegru<\/h2>\n

Podul suspendat peste r\u00e2ul Mora\u010da<\/a> este simbolul modern al orizontului ora\u0219ului Podgorica. Acest pod rutier \u0219i pietonal, cunoscut sub numele de Podul Mileniului, a fost inaugurat \u00een 2005 \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare cea mai fotografiat\u0103 construc\u021bie contemporan\u0103 din ora\u0219. Cablurile sunt de culoare gri deschis, pilonii albi, iar pe fundalul mun\u021bilor \u00eentuneca\u021bi din spate, \u00eentregul pod se contureaz\u0103 ca o linie grafic\u0103 clar\u0103.<\/p>\n

L-am \u00eencadrat de pe malul r\u00e2ului, cu centrul ora\u0219ului \u00een fundal. Fotografia pare mai degrab\u0103 un peisaj natural dec\u00e2t un peisaj urban, deoarece orizontul ora\u0219ului Podgorica este scurt: mun\u021bii ocup\u0103 cea mai mare parte a jum\u0103t\u0103\u021bii superioare a cadrului. Contrastul din interiorul imaginii este subiectul propriu-zis. Turnuri din era comunist\u0103 pe o parte, blocuri reziden\u021biale moderne pe cealalt\u0103, un pod din secolul XXI \u00eentre ele. Este cel mai concis rezumat al ora\u0219ului pe care am reu\u0219it s\u0103-l cuprind \u00eentr-un singur cadru.<\/p>\n

\"Podgorica<\/a>
Podul Millennium din Podgorica<\/figcaption><\/figure>\n

Vladimir Vysotsky Monument<\/h2>\n

Pe malul r\u00e2ului, l\u00e2ng\u0103 pod, se afl\u0103 o statuie din bronz a lui Vladimir Vysotsky<\/a>, poetul, c\u00e2nt\u0103re\u021bul \u0219i actorul rus care a murit \u00een 1980. Vysotsky nu a locuit niciodat\u0103 \u00een Muntenegru, dar a scris un vers celebru despre aceast\u0103 \u021bar\u0103: \u201e\u00cen aceast\u0103 via\u021b\u0103 regret c\u0103 nu am dou\u0103 r\u0103d\u0103cini \u0219i c\u0103 nu pot numi Muntenegru a doua mea patrie\u201d. Podgorica are foarte pu\u021bine monumente \u00een interiorul ora\u0219ului. Faptul c\u0103 un poet de limb\u0103 rus\u0103 a primit unul dintre ele spune ceva despre c\u00e2t de serios au luat montenegrenii acest gest.<\/p>\n

Compozi\u021bia este la fel de direct\u0103 ca \u0219i semnifica\u021bia. O figur\u0103 de bronz pe un fundal galben \u00eentr-un parc de pe malul r\u00e2ului, cu pilonii albi ai Podului Mileniului ridic\u00e2ndu-se \u00een spate. Am fotografiat-o \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 \u00eensorit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie.<\/p>\n

\"Vladimir<\/a>
Monumentul lui Vladimir Vysotsky din Podgorica<\/figcaption><\/figure>\n

Turnul cu ceas (Sahat Kula) din Podgorica<\/h2>\n

Turnul cu ceas otoman din secolul al XVII-lea<\/a>, numit \u201eSahat Kula\u201d \u00een limba muntenegrean\u0103, dateaz\u0103 din perioada otoman\u0103 \u0219i este una dintre cele mai vechi construc\u021bii p\u0103strate din ora\u0219. Turnul este acum protejat legal ca monument cultural. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, \u00een v\u00e2rful turnului a fost ad\u0103ugat\u0103 o cruce pentru a marca trecerea ora\u0219ului de la domina\u021bia otoman\u0103 la cea cre\u0219tin\u0103 a Muntenegrului, de\u0219i nu am reu\u0219it s\u0103 o \u00eencadrez \u00een imagine din unghiul din care am fotografiat.<\/p>\n

Ceea ce m-a surprins la centrul vechi al Podgoricii a fost c\u00e2t de reziden\u021bial era. Ie\u0219ind din turn, blocurile de cl\u0103diri se transform\u0103 rapid \u00een case joase \u0219i str\u0103zi \u00eenguste. Chiar \u00een spatele turnului se afl\u0103 un restaurant numit Pod Volat, care a devenit locul nostru preferat pentru pr\u00e2nz. M\u00e2nc\u0103ruri generoase cu carne specific muntenegrean\u0103, pre\u021buri rezonabile, f\u0103r\u0103 preten\u021bii. Merit\u0103 vizitat dac\u0103 m\u00e2nca\u021bi carne.<\/p>\n

\"Clock<\/a>
Turnul cu ceas din Podgorica<\/figcaption><\/figure>\n

O scurt\u0103 plimbare \u00een afara centrului te duce pe dealul Gorica (\u00een limba muntenegrean\u0103, \u201eGorica\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201edeal mic\u201d, iar \u201ePod-gorica\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201esub dealul mic\u201d, de unde provine \u0219i numele capitalei). \u00cen v\u00e2rf se afl\u0103 mica capel\u0103 ortodox\u0103 de deasupra Podgorica<\/a>, Biserica Sf\u00e2ntului Gheorghe, cea mai veche biseric\u0103 din ora\u0219, datat\u0103 de majoritatea surselor \u00eentre secolele IX \u0219i XI. Biserica era \u00eenchis\u0103 c\u00e2nd am vizitat-o, a\u0219a c\u0103 ne-am plimbat \u00een schimb prin cimitirul din jur. Pietrele funerare sunt at\u00e2t de erodate \u00eenc\u00e2t inscrip\u021biile sunt par\u021bial ilizibile.<\/p>\n

\"Podgorica<\/a>
Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe<\/figcaption><\/figure>\n

Ce nu acoper\u0103 acest ghid<\/h2>\n

Muntenegru este o \u021bar\u0103 mic\u0103 (aproximativ jum\u0103tate din suprafa\u021ba Belgiei), dar pe acest spa\u021biu se reg\u0103sesc mai multe peisaje variate dec\u00e2t ar sugera dimensiunile sale, iar cea mai mare parte a acestora nu este inclus\u0103 \u00een acest ghid. Nu am fotografiat Parcul Na\u021bional Durmitor din nord, Canionul Tara (cel mai ad\u00e2nc din Europa, conform unor estim\u0103ri), muntele Lov\u0107en de deasupra ora\u0219ului Kotor, nici ora\u0219ele de pe coast\u0103 din sudul golfului: Budva, Sveti Stefan, Ulcinj \u0219i regiunea Lacului Skadar. De asemenea, am omis celelalte a\u0219ez\u0103ri incluse \u00een patrimoniul UNESCO din jurul Golfului Kotor: Perast, Pr\u010danj, Risan, Tivat, Herceg Novi.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria a durat patru zile. \u021aara merit\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Ceea ce ave\u021bi aici este o privire aprofundat\u0103 asupra a dou\u0103 ora\u0219e, nu un inventar complet. C\u00e2nd ne vom \u00eentoarce, vom \u00eencepe cu regiunile care lipsesc.<\/p>\n

C\u00e2nd s\u0103 vizita\u021bi Muntenegru<\/h2>\n

Coasta este mediteranean\u0103, luna august fiind cea mai cald\u0103 \u0219i aglomerat\u0103. Am vizitat zona la sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie \u0219i la \u00eenceputul lunii ianuarie \u0219i am constatat c\u0103 este aproape ideal\u0103 pentru fotografie: str\u0103zi pustii \u00een Kotor, lumini festive \u00eenc\u0103 aprinse \u0219i acel soare de iarn\u0103 joas\u0103 care pune \u00een valoare fa\u021badele din piatr\u0103. Dezavantajul iernii este c\u0103 unele por\u021biuni superioare ale potecii spre Cetatea Kotor pot fi alunecoase, iar urcarea necesit\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie.<\/p>\n

Mai, iunie \u0219i septembrie sunt cele mai bune luni de tranzi\u021bie. Golful este suficient de cald pentru \u00eenot, mun\u021bii din interiorul \u021b\u0103rii sunt accesibili, iar Kotor nu este \u00eenc\u0103 aglomerat de turi\u0219tii de pe vasele de croazier\u0103 din plin\u0103 var\u0103. \u00cen iulie \u0219i august, coasta este aglomerat\u0103. \u00cen schimb, interiorul montan este cel mai accesibil \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

M\u00e2ncare \u0219i b\u0103utur\u0103 \u00een Muntenegru<\/h2>\n

Buc\u0103t\u0103ria muntenegrean\u0103 se situeaz\u0103 la intersec\u021bia dintre tradi\u021biile balcanice \u0219i mediteraneene. Pe coast\u0103, te po\u021bi delecta cu pe\u0219te la gr\u0103tar, caracati\u021b\u0103, prosciutto din Njegu\u0161i (o \u0219unc\u0103 afumat\u0103 maturat\u0103 \u00een satul montan cu acela\u0219i nume) \u0219i br\u00e2nza local\u0103, cu gust puternic. \u00cen interiorul \u021b\u0103rii, \u00een Podgorica, meniul se axeaz\u0103 pe carne la gr\u0103tar, \u0107evapi, pljeskavica \u0219i toc\u0103ni\u021be precum japrak. Pod Volat, situat \u00een spatele Turnului cu Ceas, este restaurantul specializat \u00een carne din Podgorica la care ne-am \u00eentors de fiecare dat\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te b\u0103uturile, \u021bara produce un vin ro\u0219u decent din strugurii autohtoni Vranac, iar rakija (numit\u0103 local loza) se g\u0103se\u0219te peste tot. Moneda este euro, de\u0219i Muntenegru nu face parte din zona euro sau din UE, ceea ce simplific\u0103 c\u0103l\u0103toriile din orice alt\u0103 parte a Europei.<\/p>\n